Simtea ceva.Nu stia ce.Deodata din ochii sai,din acel loc intunecat unde lumina sperantei patrundea mult prea rar ,izvorara doua lacrimi.Ii deschise larg,pentru ca nu putea intelege de ce plange.Avea douazeci si trei de ani,dar pana atunci nu plansese niciodata.Nicio lacrima nu se scursese pe fata lui si totusi acest baiat ii provocase o stare inimaginabila.Cu fiecare lacrima ce o varsa Thony,Ray simtea cum i se sfasie inima.Oare de ce?N-avea nimic cu el.De ce-l durea atat de mult suferinta baiatului?
Thony isi inalta privirea ingropata in amintiri reci si triste spre cantaret.
-Plangi...pentru mine?murmura acesta.Nu merit!Eu nu merit sa faca cineva asta pentru mine.Sunt un...nimic pe lumea asta.Toti au un ţel,insa al meu...care e ?Ce trebuie sa fac eu?De ce m-am nascut,daca...mi-es ortit sa m-afund in adancul lacrimilor si al durerii?
-Idiotule!Ai doar saptesprezece ani!Crezi ca poti infrunta singur viata?Nu e adevarat.Intotdeauna ai nevoie de cineva care sa te iubeasca.Nu simti lipsa nimanui care sa te ajute,la care sa tii mai mult decat la viata ta?Nu se pote sa nu ai asa ceva.
Baiatul se ridica usor din pat.Privea inspre podea.Mergea spre geam.Era un geam mare din care puteai vedea soarele cum paleste exuberant tot ce intalneste.Asa era si durerea ce o simtea.Distrusese toate sentimentele sale,in locul lor lasand o gaura neagra,nemarginita precum universul,rece...in care se ascundea o ultima suflare de viata.Stia ca se afunda in sunetul tacerii,intunericul obscur deja ii inconjurase calea.Voci durerose si indepartate ii raneau auzul.Rosti trei cuvinte:
-Ce-i aia iubire?si se opri cuprins de o oarecare teama.
Ray incerca sa ocoleasca raspunsul.Poate ca nici el nu-l stia sau poate ca, pur si simplu nu vroia sa raspunada.
-Ai un apartamet dragut!devie el de la subiect.
-Da...
Intr-adevar era foarte frumos.Avea o bucatarie mare,luminoasa si moderna.Deoarece avea forma unei potcoava si era albastra,dadea un aspect foarte placut camerei..Aragazul era ultimul tip iesit in industria imobiliara.Era incorporat in blatul mesei,care era relizat dintr-un material foarte modern.Ghiuveta era intr-unul dintre cele doua dulapuri.In spate,se aflau alte cateva piese ale mobilei de-un albastru marin,in care erau situate cele doua cuptoare din inox si sertarele cu tacamuri.Frigiderul era foarte mare,chiar imens si plin cu mancare,in special inghetata si sucuri carbogazose.Pe jos o gresie crem reda o infatisare foarte impresionanta.
Iesind din bucatarie dadeai intr-un coridor care facea legatura cu baia,cele doua dormitoare,sufrageria ce era impartita in doua parti.In In prima parte, era un bar cu multe rafturi pe care erau asezate unele din cele mai scumpe bauturi,langa care era un ficus mare,foarte bine ingrijit.De-o parte si de alta a peretelui erau doua canapele rosii,foarte frumoase.In fata fiecareia cate o masa din sticla de cea mi buna calitate,iar langa perete,in partea opusa ,o plasma mare.De altfel si cateva dulapuri foarte interesant lucrate.In cealalta parte a sufrageriei era un birou ,pe langa care erau trei biblioteci mari,pline cu carti care mai de care mai bine alese, mai interesante si un pian.
Unul dintre dormitoare era mobilat cu gust.Culoarea alba te lasa parca sa te pierzi in profunzimea ei,iar negrul dadea un aspect foarte impunator.
Celalalt insa era opusul primului.Peretii galbeni de culoarea oului,cu un covoras rosu ca un ruj ieftin,lenjeria patului verde cu buline albastre, draperiile mov si mobila asemeni unui curcubeu dadeau aspectul unui circ.Cateva tablouri de prost gust erau atarnate de pereti.Bineinteles ca era camera lui Thony,deoarece undeva la usa plina cu postere mazgalite scria"Proprietate privata.Thony.".
Ray se opri in fata unuia dintre tablouri si incepu sa-l priveasca din toate unghiurile,dupa care,cu o oarecare mirare se uita la Thony.
-Ce-i asta?
-Asta?zambi acesta,vazand ca cineva e interesat de operele lui de arta,e o capodopera.Se numeste "Societatea" si simbolizeaza cel mai numeros popor din tara noastra.
-Bine,dar e un sobolan cu un dinte spart...
-Nu e spart!Nu am mai avut culoare!
-Bine si bucata de branza?P-aia de ce ai facut-o?Ca nu inteleg!
-Pai cred ca mi-era foame atunci!Da, asta trebue sa fie!Vroiam sa-l asez in bucatarie dar colegul meu de camera nu m-a lasat!A zis ca nu merge cu oibila.
Ray se intoarse in sufragerie si se indrepta catre pian.Deasupra portativelor muzicale era scris un cantec.Il lua in mana si il citi.Era un cantec mult prea trist pentru un baiat atat de tanar.Fiecare cuvant era o intruchipare a unei amintiri.O amintire dureros de frumoasa,in care totul e bine si unde totul pare a-si urma cursul nesfarsit.Tot trecutul era atat de sobru.Vedeta lua cantecul si-l baga in buzunar.
-Thony,vrei sa luam pranzul?
-Eu...Noi...Adica...sigur.Mi-ar face placere.Ma duc sa ma schimb.
Intre timp Ray suna la restaurant si facu o rezervare pentru el si amicul sau.Baiatul isi facu dus si isi demola casa pentru a cauta haine sa se imbrace.In sfarsit,isi lua pe el un hanorac rosu,cu mici inscriptii,niste paltaoni negri cu buzunare ca de obici si o perecehe de tenesi ca hanoracul.Isi ciufuli parul,facandu-l sa stea cat mai rebel.
Dupa ce se imbraca, se duse in fata lui Ray si zambi Vedeta il lua de mana si-l analiza de sus pana jos spunandu-i ca trebuie sa mearga la el acasa sa se schimbe,dupa care il privi pe Thony.Era cam imbujorat.Ray se apropie cu fata incet de el si-si lipi buzele de fruntea sa.Ardea putin.
-Ar treui sa stam acasa.O sa am eu grija de tine din toate punctele de vedere.
-Nu...nu e nevoie.Sunt extrem de sanatos!Uite,vezi?il intreba baiatul facand genoflexiuni.
Dar vorbele sale fura contrazise de un stranut.
-Este...alergie!Da.La parfumuri...ieftine!Continua acesta cu un zambet pana la urechi,crezand ca a gasit o cale de scapare din gigantica problema in care intrase data trecuta.
Cantaretul il privi suspicios.Pana la urma ,cum sa aiba alergie la lucruri ieftine cand camera sa reprezinta palatul prostului gust ,lucruri ce le gaseai la orice colt de strada,pe orice tarabMisca din spranceana,fapt care arata ca micul nerv fusesecalcat la maixim si ca,in curand,va avea loc o eruptie masiva de cuvinte urate adresate lui Thony,insa stranse din dinti si se abtinu.Il lua frumusel de mana ,lua si cheia apartamentului din cuierul mare,cu o oglinda pe care erau desenati fluturasi si inimioare.Baiatul il privea uimit.Se uita la mainile lor,ce pareau lipite de o puterea deosebita, ceva ce nu mai simtise niciodata.Era o senzatie poate durerosa,dar atat de ciudata.Ca si cum sufletul iti ingheta intine,dar totodata ca ia foc.Trase mana speriat si se opri in afara,in fata usii.
-Nu...stai!Unde mergem?Trebuie sa ma duc la slujba.
-Esti minor.
-Pai...trebuie sa ingrijesc o batrana.Sti tu.sa ii sterg saliva,care se scurge prin cei doi dinti ramasi,uneori si prin nas.Sa o spal...pe picioare...unde se aduna cele mai multe muste.S-o duc la gradina zoologica,desi data trecuta am adus o gorila.Mi s-a parut mie ca arata mai bine si e mai civilizata,dar...si ca are mai putin par pe picioare decat are in cap.
-Sigur,sigur.
Ray il trase spre el,inchise usa si coborara din bloc.In fata lui zeci de oameni,unii peste altii,sa vada minunea.Celebrul cantaret in fata blocului lor?
O masina superba,un Ferrari decapotabil era parcat acolo.Vedeta apasa butonul telecomenzii si usile se deschisera.Barfele nu intarziara sa apara:<
-Pleci undeva,iubire?ii spuse cel ce coborara din masina lui Thony.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu