Cel din fata sa isi deschide pantalonii, parca reusind sa dea de inteles ca ceea ce urmeaza va fi o durere sfasietoare.
Intunericul a cuprins de ceva vreme soseaua. Umbrele copacilor se inalta razlete pe dealul de langa ei. Nu mai sunt in New York, si peisajul chiar indica asta. De cate ore merg si incotro se indreapta?
In partea dreapta, se inalta cateva dealuri, dupa care soarele isi ascunde frumusetea si stralucirea. In partea stanga insa, o prapastie abrupta se intinde pe cativa kilometri buni. Adancimea sa nu se vede datorita obscuritatii infricosatoare, insa pare destul de periculoasa. Doar fantasmele ce se scurg pe la geamul masinii se mai pot observa.
Tot cei cinci baieti au baut cosiderabil inainte de a se urca in masina. Cel ce conduce este de asemenea distras de actiunea ce se intampla in spatele lui, neputand observa umbra ce a aparut in fata masinii. Tanarul trage de volan in incercarea zadarnica de a evita acea umbra, dar masina se loveste de parapet, rostogolindu-se in gol si explodand. Un zgomot asurzitor rasuna in cuprinsul noptii, tulburand acea liniste. Focul se metamorfozeaza intr-un fum gros, ce acopera cerul.
Cei cinci baieti au reusit sa sara din masina, ajungand pe asfaltul rece, insa Thony…a fost mult prea ingrozit pentru a sari o data cu ei.
Ultimele lacrimi…ultimele ganduri…in ultima secunda, in ultimul loc….toate s-au contopit pe paleta tristetii intr-o imbinare haotica.
Thony nu a iesit odata cu ceilalti, iar lucrul asta i-a fost fatal. Sa mori in acelasi fel ca si fantasmele ce s-au infiltrat in inima ta, cautand un singur loc in care se pot odihni, unde nimic nu exista. Cei cinci privesc ingroziti cum masina lor arde mocnit. Baiatul de langa ei nu a iesit. Ce vor face acum? Vor fi acuzati de crima, vor intra la puscarie. Trebuie sa se puna de acord pentru a-l scoate vinovat pe Thony, insa cum vor face asta?
*
Telefonul suna zgomotos in vila lui Ray.Vedeta se plimba agitata prin salonul vilei. Ce a fost sentimentul ce i-a strapuns inima asemeni unui pumnal? Acel fior i-a strabatut trupu si i-a perturbat sufletul.
Pasii sai il conduc spre telefon, radicand receptorul.
Imediat ce pronunta primul cuvant din acea convorbire, aude vocea tremuranda a lui Yuri.
Glasul sau inecat in lacrimi ii da vestea socanta, care il face pe Ray sa scape telefonul din mana. Ochi-I sunt invadati de lacrimi, iar pupilele dilatate tremura incontrolabil. Buzele murmura ceva…sunete ce nu vor sa iasa din minte si se contopesc cu un sir de amintiri, de suferinta, ce-ti seaca sangele transformandu-l in venin.
-Th…Thony…Imposibil…
Picioarele incep sa se miste impotriva vointei sale, pana cand cedeaza si vedeta cade in genunchi, cuprinzandu-si fata cu palmele si lasand stropii sarati sa curga pe fata sa, prelingandu-se pe langa degete si curgand pe parchet.
<< A murit. A murit in acelasi mod ca si parintii lui. E numai vina mea. Nu trebuia sa-l oblig sa se duca. Dar nu se poate. Nu poate muri. Probabil il confuda. Thony e puternic. Nu e adevarat…nu poate fi…nu trebuie.>>
Cantaretul si ia haina si fuge in graba spre spitalul din centrul orasului. A fost chemat pentru a identifica cadavrul baiatului.
Se urca in masina si calca pedala aceleratiei, lasand cateva urme de cauciucuri si provocand cateva sunte ce-ti taie auzul.
Cerul innorat incepe sa scoata gemete de durere ce se imprastie in aerul umed, cu un miros aparte; un miros ce predestineaza suferinta. Vantul bate cu putere scuturand crengile copacilor, si facandu-i pe acestia sa semene cu niste fantome ale unor suflete pribege.
Drumul pana la spital a fost foarte lung. De cum paseste in interiorul incintei il zareste pe Yuri pe un scaun, plangand. Ray fuge la el si se aseaza in fata sa. Yuri ridica privirea si sare in bratele fratelui sau, care priveste pierdut spre un colt al holului.
-A murit, frate. Nu-mi vine sa cred! Am jurat ca il protejez si nu am reusit. I-am promis ca voi avea grija de el, dar am…
-Esti sigur ca e el? intreba Ray plangand. Daca nu e el, daca e altcineva? Daca s-a facut o eroare medicala? Nu poate fi el!
-El e. Fata, corpul…sunt arse. Pielea de pe chip i-a disparut. Carnea se poate vedea prin anumite parti. Mana dreapta e franta in doua si osul a iesit prin piele. Imbracamintea e arsa, si e plin…de sange. E singurul disparut si singurul mort. De ce a trebuit sa moara, Ray?
Tristetea se revarsa peste intreg orasul. Ploaia pare lacrimile baiatului. Curge neincetat, fara o destinatie anume. Se pierde undeva pe pamant, printre firele de iarba verde.
A murit si odata cu el…toate amintirile unei copilarii triste. A lasat in urma durere si a ucis fericirea a trei persoane. Oare asta i-a fost destinul…sau pur si simplu a fot ceva ce nu a putut fi evitat?
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu